Scandal de UN MILIARD DE EURO pe piața deșeurilor. 2.000 de firme se plâng că sunt scoase din joc prin noua lege a salubrizării: cine e deputatul DIRECT INTERESAT ca legea să treacă

Modificarea legii 101/2006 privind salubrizarea localităților a fost adoptată de Camera Deputaților la începutul lunii februarie și se află acum pe masa președintelui Traian Băsescu, care are posibilitatea să o promulge sau să o retrimită în Parlament pentru dezbatere. Prin această nouă lege, se stabilește că singurele firme care au dreptul să strângă deșeurile reciclabile din localități sunt cele care au încheiate contracte de salubrizare cu municipalitățile. Joi, aproximativ 200 de reprezentanți ai industriei colectoare și reciclatoare au protestat în Piața Constituției, cerând ca noua lege să nu fie aprobată, pentru că îi lasă fără obiectul muncii și instituie monopol în activitatea de salubrizare a fiecărei localități.

În prezent, există aproximativ 2.000 de firme care se ocupă strict cu preluarea deșeurilor reciclabile, sortate pe categorii – plastic, carton și hârtie, metal, sticlă sau DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice), de la populație și de la firme sau instituții, asigurând un flux către reciclatori. Alături de aceste firme, concurează și firmele de salubritate, adică cele care strâng gunoiul menajer, care și-au înființat și ele servicii de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile. În acest sistem, cel care produce deșeurile (persoană sau firmă) primește bani de la firma de colectare pentru a-și preda deșeurile sortate, apoi firma respectivă duce deșeurile la marii reciclatori (fabrici care folosesc deșeurile ca materie primă), unde primește bani pentru ele.

Prin noua lege, acest sistem ar fi dat peste cap: firmele colectoare ar fi date la o parte, locul lor fiind luat de firmele de salubritate care câștigă contractele de salubrizare la nivelul unităților administrativ-teritoriale. În noul sistem propus de lege, cetățenii și firmele nu ar mai primi bani pentru sortarea și predarea propriilor deșeuri, ci ar fi obligați să plătească ei tarife către firmele de salubrizare (așa cum în prezent oricine plătește pentru a-i fi ridicat gunoiul menajer). În schimb, firmele de salubritate ar obține bani de la reciclatori pentru livrarea deșeurilor.

Gunoi de un miliard de euro. „Se elimină concurența. Deșeurile au o valoare și acum intră în proprietatea municipalităților”

Piața colectoare de deșeuri reciclabile valorează în jur de un miliard de euro, iar pe ea joacă aproximativ 2.000 de firme și 4.000 de centre de colectare, care asigură 10.000 de locuri de muncă, a explicat pentru gândul Silviu Dumitru, secretarul Institutului Verde, un ONG de mediu care a organizat protestul de astăzi.

„Considerăm că legea aceasta este făcută pentru a avantaja companiile de salubritate. Deșeurile au o valoare și acum intră în proprietatea municipalităților. Companiile de salubritate ar prelua în mod gratuit aceste deșeuri, pe care nu le reciclează. Firmele de salubritate nu au competențe, ele sunt specializate doar pe transport și nu asigură fluxul necesar de aprovizionare pentru reciclatori și nu sunt în stare să selecteze deșeurile. Le duc la gunoi și acolo selectează câteva peturi și sticle. Marii reciclatori vor fi nevoiți să importe deșeuri din străinătate, în loc să le folosească pe cele din România”, a declarat Silviu Dumitru, pentru gândul.

În sistemul actual, toate firmele colectoare de deșeuri sunt în relație economică directă cu marii reciclatori. Practic, firmele de colectare plătesc o contravaloare modică celor de la care preiau deșeurile reciclabile (populație sau firme și instituții), apoi vând aceste deșeuri către reciclatori, la o sumă mai mare.

„Și afară este la fel, așa se încurajează reciclarea. Toată această schemă încurajează populația să colecteze și să depună deșeurile. Ați observat că în ultima vreme nu mai sunt așa multe gunoaie pe spațiile verzi, pentru că persoanele cu venituri foarte mici le adună și le duc la centrele de colectare, câștigând astfel ceva bani. Nimeni nu va mai fi motivat să-și selecteze și să-și predea deșeurile. Prin noua lege, interesul pentru reciclare va scădea, iar companiile de salubritate vor impune prețul pentru deșeuri, eliminând concurența firmelor colectoare”, mai spune Silviu Dumitru.

Reprezentanții unei firme de reciclare a hârtiei, care își primește materia primă de la firmele de colectare a ambalajelor, arată, într-un memoriu consultat de gândul, că noua lege „încearcă limitarea accesului la deșeurile de ambalaje (hârtie, mase plastice și sticlă)” și că introduce confuzii în ce privește clasificarea deșeurilor, punând atât pe cele menajere, cât și ambalajele, laolaltă. Firma respectivă acuză faptul că noua lege încalcă principiile concurenței și că, de altfel, legea ar fi avut nevoie de un aviz de la Consiliul Concurenței, care lipsește.

„Introducerea exclusivității prin norma legală (…) conduce la crearea fără excepție, la nivelul fiecărei administrații teritoriale, a unei piețe cu structură de monopol”, mai arată reprezentanții firmei respective, care susțin de asemenea că în 2013 și-au asigurat materia primă în proporție de doar 5% de la companii de salubritate, din cauză că acestea oferă deșeuri de foarte proastă calitate (din cauza incapacității de a le sorta).

Autorul legii: „Esența legii nu a fost de a scoate pe cineva de pe piață”

Senatorul PSD Petru Filip a explicat pentru gândul că, la momentul când a inițiat legea la Senat, în 2010, au avut loc consultări serioase cu operatorii și cu Ministerul Administrației, și că nu au existat voci împotrivă, nici măcar din partea firmelor de colectare care acum se opun.

„Esența acestei legi nu a fost de a scoate pe cineva de pe piață, ci de a armoniza legislația și partea de selectare a gunoaielor menajere cu normele europene. Era vorba despre o privire de ansamblu, comună, asupra a ce însemană strângerea, selectarea și depozitarea gunoaielor, în spiritul normelor europene. Operațiunile de selectare și de transport se pot face împreună de un singur operator, sau separat, de mai mulți. Administrația poate decide cum să gestioneze acest serviciu de salubrizare”, explică senatorul Petru Filip, pentru gândul.

Totuși, el crede că o problemă cu aplicarea legii ar putea să apară, în ce privește „pregătirea administrației publice românești și a operatorilor de a pune în practică legea”, adică a respectării obligațiilor tehnice privind selectarea și depozitarea deșeurilor.

Petru Filip a mai spus că nu se poate pronunța pe diversele amendamente care au fost introduse ulterior la Camera Deputaților, în Comisia de Industrii și Servicii, din care face parte și deputatul Eduard Martin.

În ciuda celor spuse de autorul legii, în expunerea de motive a actului normativ se arată că una dintre intențiile legii este și îmbogățirea bugetelor locale de pe urma valorificării deșeurilor, lucru care implică faptul că aceste deșeuri nu mai sunt valorificate de firme, ci de municipalități: „Colectate selectiv la sursa de producere, într-un mod eficient și ulterior valorificate, deșeurile reciclabile pot deveni la rândul lor o resursă financiară pentru bugetele locale”.

Ce prevede legea. Deputatul PSD Martin, direct interesat

Modificările legii 101/2006 au fost inițiate de senatorul PSD Petru Filip în 2010, pe vremea când făcea parte din PDL. Legea a fost aprobată de Senat și a stat la sertar aproape 3 ani, până în noiembrie 2013, când a trecut rapid prin Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, apoi a fost adoptată în plen, pe 4 februarie 2014.

Reprezentanți ai firmelor colectoare și ai ONG-urilor de mediu susțin că legea a primit amendamente și a fost adoptată în ritm alert prin concursul deputatului PSD de Constanța Eduard Martin, vicepreședintele Comisiei de Industrii și Servicii. Martin este acționar și consilier al firmei de salubrizare Polaris M din Constanța, firmă ce ar avea în mod direct de câștigat de pe urma noii legi. Polaris M are contracte de salubrizare în Constanța, dar și în Teleorman, Arad, Târgu Jiu, Eforie, Năvodari, Mangalia și Alba Iulia.

Eduard Martin nu a putut fi contactat de gândul pentru a prezenta un punct de vedere.

Noua lege prevede că „la nivelul unităților administrativ-teritoriale, transportul deșeurilor municipale și deșeurilor similare colectate separat, de la deținătorii de deșeuri, se efectuează numai de către operatori licențiați care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autoritățile administrației publice locale respective sau, în cazul gestiunii directe, au hotărâre de dare în administrare a acestei activități„.

Oricine altcineva se atinge de deșeurile municipale, care includ gunoiul menajer, dar și cele reciclabile, este pasibil de închisoare pentru furt: „Preluarea deșeurilor din recipientele și/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licențiați pentru prestarea activității în aria de delegare respectivă constituie infracțiune de furt și se sancționează potrivit legii”.

Totodată, legea obligă autoritățile locale să asigure tehnic un sistem de colectare și selectare a deșeurilor în 4 fracții – hârtie, mase plastice, metale și sticlă. Dacă nu este posibil, municipalitatea trebuie să implemeteze un sistem de colectare a deșeurilor structurat pe două fracții – umed și uscat, din care apoi să selecteze tot pe cele patru fracții amintite mai sus.

Tot prin noua lege, operatorii de salubrizare sunt obligați să strângă deșeurile abandonate în spațiul public, iar dacă producătorul deșeurilor este necunoscut, costurile sunt suportate de administrația publică locală. Dacă este identificat deținătorul deșeurilor, acesta trebuie să plătească costurile, cât și o amendă.

Legea elimină de asemenea din serviciul de salubrizare activitatea de colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.).